Traiesc in doua lumi paralele...O lume in care calatoresc cinci zile la serviciu si alta in care evadez in weekend.
Ma intreb cum pot sa traiesc atat de diferit cele doua perioade ale saptamanii.La serviciu ma simt inchisa,privata de ceea ce sunt eu cu adevarat...Trebuie sa ascult si sa inghit tot felul de chestii mai mult sau mai putin importante,de la accentul maghiaro-bucurestean,la rasul obsesiv si enervant (nu ca eu n-as rade din orice,dar daca vreau un pix,serios ca nu ma apuca rasul).
E greu sa traiesti alaturi de altii si atunci cand 8-9 ore pe zi le petreci cu aceleasi persoane trebuie sa accepti personalitatea fiecaruia. E greu....de aceea,cum se apropie ora 17 vineri, evadez in lumea in care ma simt eu bine.
Sunt inconjurata de prieteni dragi mie, cu care impartasesc aceleasi idei,aceleasi trairi, aceleasi ganduri....Ma simt in largul meu si sunt mereu vesela in preajma lor. Redescopar acel copil din mine si nu as vrea sa schimb acest lucru pentru nimic si pentru nimeni. Au incercat altii sa ma devieze de pe acst drum, am deviat chiar si eu singura, dar important este ca sunt pe drumul cel bun acum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu