joi, 22 ianuarie 2009

A fost odata ca niciodata o petrecere care a durat 3 zile si 3 nopti


Sunt recunoscatoare pentru tot ceea ce sunt si pentru tot ceea ce am si primesc in viata mea.Ma bucur pentru vremea calda cu iz de primavara care nu poate sa-mi aduca altceva decat un optimism sporit,chiar daca afara ploua.Zilele trecute m-am plimbat prin ploaie,fara umbrela,doar cu capisonul pe cap.E atat de placut sa simt picaturile de ploaie pe obraji.Plimbandu-ma prin ploaie m-am gandit la cat de speciala a fost ziua mea anul acesta.Imi doream ceva diferit fata de anii trecuti,dar nu mi-am imaginat sa petrec trei zile si trei nopti.A inceput ca o poveste pentru mine.
Ziua 1
Nici macar nu mi-am dat seama cand cei dragi ai mei de la OMI au inceput sa-mi cante "La multi ani!" cu sinceritate si iubire in suflet.Am ramas profund impresionata si emotionata pentru aceasta surpriza.Apoi cei de la ASTRU mi-au oferit un cadou special,rugaciunile lor pentru mine, un buchet spiritual de care chiar aveam nevoie.Cand am ajuns in Oratoriu,am primit o alta bucurie:invitatia de a merge cu "copilasii" mei la Medjugorje la vara.Imi doream de mult sa merg acolo....Seara am iesit la o plimbare cu fratiorii mei,iar seara s-a facut noapte si apoi n-am mai avut cu ce sa ajung acasa hahahaha....numai cu taxiul.
Ziua 2
La ora 0:00 am primit mesaj de la Elpi din Grecia si apoi am pove la telefon cu Adi....nu mi-as putea imagina vreo zi de nastere fara sa vorbesc cu el la miezul noptii.
Am primit multe telefoane mailuri si mesaje de la prieteni si de la unele persoane de la care nu ma asteptam.Am fost in continuare impresionata si mi-am dat seama ca desi de multe ori ma simt singura,exista lume in jurul meu care ma apreciaza si care ma iubeste,ca am prieteni departe de mine fizic,dar care sunt aproape de mine pe plan spiritual.
La servici am cautat sa ma eschivez.Chiar n-am vrut sa ma sarbatoresc acolo deoarece totul este foarte sec si artificial.Prefer sa ma bucur alaturi de cei la care tin si carora le pasa sincer de mine.Credeam ca nu va sti nimeni de ziua mea,dar sefa mea mi-a spus "La multi ani!" cand am venit la servici si mi-a mai spus inca o data cand a plecat acasa.Dragut din partea ei....
Imi propusesem sa petrec o seara linistita acasa...Eram chiar prea obosita ca sa mai ies undeva dupa ce am lucrat pana seara la 20,dar cel mai bun prieten al meu nu m-a lasat in pace,ca doar atunci era ziua mea si asa am iesit a doua seara in oras si am chefuit,iar seara s-a facut noapte,dar de data asta m-a adus el cu masina acasa. :))
La ora 23:59 primesc un mesaj de la Hori,sa fie sigur ca o sa-mi spuna el pentru ultima data din acest an "la multi ani" de ziua mea.
Ziua 3
Ziua aceasta a fost dedicata familiei.Ma uitam din 10 in 10 minute pe ceas la servici ca poate trece mai repede timpul.Cu greu,am terminat o zi de munca si am ajuns acasa si am pus mancarea la cuptor si am inceput sa astept...Am fost foarte nerabdatoare sa-mi vad ingerasul care mi-a cantat si la telefon "La multi ani",dar acum era nerabdatoare sa sufle cu mine in lumanarile de pe tortul improvizat din cateva prajituri.Au venit surioara mea,cumnatelul meu si ingerasul meu care m-au coplesit de pupici si m-au surprins cu cadoul lor pentru mine(inca nu mi-am revenit hahaha).Dupa ce am mancat,am baut sampanie si mi-am pus o dorinta la tortul improvizat pe care cred ca am si uitat-o deja. hahahaha
Dar cum nici o petrecere nu exista fara muzica si dans,am dansat cu Lori toate dansurile pentru copii cu Schnappi der kleine krokodil,Gummy Bear,Papa Pinguin,Bughi bughi,Oma gege,Oh mama ooo,watha chu.M-am distrat foarte bine.A aparut apoi si Adi cu un buchet superb de frezii(florile mele preferate-mai aveam 2 buchete de la sora-mea) si am petrecut mai departe si seara s-a facut noapte,dar acum eram acasa.....

Am fost fericita si ma simt implinita,simt mirosul freziilor in camera mea si sunt recunoscatoare pentru familia mea si toti prietenii mei care au facut ca implinirea varstei de 25 de ani sa-mi aduca zambetul pe buze si bucuria in suflet.






4 comentarii:

  1. si ca sa stric un pic magia momentului...

    auzi, tu? poza aia nu putea fi mai neclara nici daca o faceai in timpul unui cutremur :-)))
    si totusi, ai putea renunta acum la telefon pentru facut poze. sau deja e obisnuinta?

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce spui tu????Hahaha
    Adi draga,am fost atat de emotionata sa vad atatea frezii in camera mea,incat mi-a tremurat mana(prea multa sampanie).Intr-adevar a fost un cutremur in sufletul meu,n-am mai chefuit atata de mult si bucuria pur si simplu a explodat. :))
    Cum sa renunt la telefon?Ce idei mai sunt si astea?Daca era prea clar se vedea pe fundal dezordinea de pe comoda si pe birou nu aveam loc sa pun florile tot din cauza dezordinii.hahahha
    Ce viata!!!!
    Si daca vrei sa sugerezi ca ar fi trebuit sa fac poze cu noul meu aparat,mai ai rabdare,sa-mi iau baterii,ca s-au terminat.

    Auzi tu?Nu-mi strica magia ca nu vrei ca cele mai ascunse vise ale mele sa se implineasca.Hahahha
    I'm just so happy!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ancutza,

    La multi ani. Uneori mai bine mai tarziu decat niciodata.

    Te-am tot citit si sa stii ca sunt impresionata de modul in care te exprimi, de ceea ce scrii. De altfel, lucrurile spuse din suflet sunt cele mai frumoase, iar tu stii sa faci acest lucru atat de bine.

    Felicitari si LA MULTI ANI cu multa sanatate, fericire si impliniri.

    Te pup cu drag.

    RăspundețiȘtergere
  4. Alina,niciodata nu e prea tarziu pentru a exprima ceva din suflet.Multumesc mult si pentru faptul ca ma citesti.Adevarul e ca imi place sa scriu din cand in cand....cand am inspiratie.Am multe jurnale acasa...de mica scriu.

    RăspundețiȘtergere