Marturie

In fiecare moment al vietii mele, chiar daca e fericit sau trist, respir iubirea lui Dumnezeu care imi ghideaza pasii pentru a face lucrurile la timpul potrivit. Ma ghidez dupa principiul "Nimic nu e intamplator" si incerc sa trec peste toate greutatile vietii stiind ca ceva bun se va intampla in curand, ca tot ceea ce vad eu rau la momentul respectiv se intampla spre binele meu. Ar fi multe de filosofat despre asta, viata neparand intotdeauna corecta, dar ce bine e sa ai capacitatea sa descoperi in timp consecintele momentelor care ti s-au parut rele in trecut.

As vrea sa exprim cumva in cuvinte bucuria pe care o traiesc si sa fiu capabila sa marturisesc tuturor cat de mare este Dumnezeu si cat de mult ne iubeste.

Eram in somaj de anul trecut, si am avut multe momente de disperare in care simteam ca toata lumea reuseste in jurul meu si eu nu. Au fost si momente de delasare in care m-am simtit legata de maini si de picioare si simteam ca nu reusesc sa cladesc nimic. Dar am avut incredere.... am stiut ca totul se intampla cu un anumit scop. Inca nu stiu exact de ce am avut parte de o vacanta de 6 luni, dar stiu ca am avut timp pretios la dispozitie pe care de multe ori sunt constienta ca l-am irosit. Totodata am facut lucrurile care imi plac si cea mai placuta parte a somajului au fost orele petrecute cu corul, precum si concertele pe care le-am avut de Craciun. E luna martie si am citit deja 3 romane destul de stufoase...e o mare realizare pentru mine...

Dar, m-am gandit ca mi-au ajuns cele 6 luni de vacanta si e timpul sa fac ceva cu viata mea. Pana atunci nu m-am rugat foarte insistent sa-mi gasesc un job. Am inceput sa fac o novena la Pruncul Isus de Praga, cu intentia gasirii unui loc de munca. Am terminat novena in ziua de marti, iar joi dimineata sunt sunata de la o firma sa ma invite la un interviu, firma care avea cv-ul meu din anul 2008. Am mers in aceeasi zi la interviu si am fost foarte degajata si increzatoare. Stiam ca tot ce mi se intampla era rezultatul rugaciunilor. In urma acestui interviu, daca eram selectata, ajungeam la un nou interviu in limba engleza si ghici ce? Din peste 100 de interviuri, am fost selectata pentru urmatorul interviu. Am mers la fel de degajata si increzatoare. Simteam ca lucrurile se intampla spre binele meu. Cand s-a implinit o saptamana de la interviu si am vazut ca nu ma suna nimeni, nu stiam nici un rezultat, am ezitat putin.... Intr-o dimineata aflasem din surse ca nu eram pe lista, iar dupa-masa primeam apeluri disperate, eu avand telefonul pe silentios.N-am reusit sa raspund la ele,dar azi dimineata s-a confirmat si.......... M-AM ANGAJAT!!!

Si, asta e marturia mea....Dumnezeu a vrut si acesta a fost momentul ca sa ma angajez. 

Sa avem mereu incredere...Rugaciunile se implinesc daca sunt in conformitate cu planurile lui Dumnezeu!

Daca nu m-as fi angajat acum, mai incercam si alta data. Perseverenta e importanta si bucuria de a trai fiecare moment asa cum e.

Sunt bucuroasa si vreau sa impartasesc tuturor aceasta bucurie care mi-a fost data de Sus.